Iata

Iata-ma !!! Iarta-ma !!!

Intre inceputuri

Sa ma cuprinzi cum spargi un minereu in palma

Spune-mi NU sau spune-mi TU

O femeie poate ierta cateodata un barbat care incearca sa o seduca, dar niciodata pe barbatul care rateaza o ocazie atunci cand i se ofera.

Cântecul căţelei

Spre ziuă, sub căpiţa de secară,
Pe auriul snopilor plecaţi,
Căţeaua, in viforniţa de-afară,
Fătase şapte căţeluşi roşcaţi.

Până-n amurg, veghind incovoiată,
I-a răsfăţat, lingându-i ne-ntrerupt.
Şi se topea ninsoarea spulberată
Pe fierbinţeala pântecelui supt.

Iar seara, când găinile s-aşează
Stăpânul casei a ieşit posac
Şi unde mama pâlpâia de groază,
El pe toţi şapte i-a băgat în sac.

În urma lui, fugind după desagă,
Căţeaua da-n nămeţii de pe drum...
Răpindu-i puii, apa din viroagă
Scâncea curgând sub botul ei, acum.

Apoi când se-nturna şovăitoare
Şi singură înspre culcuşul ei,
Deasupra casei i-apăru pe zare,
În locul lunii, unul din căţei.

Străină, zgribulită şi-n neştire,
Privea la chipu-i nalt şi depărtat,
Iar luna plină, lunecând subţire,
După colini a dispărut treptat.

Şi cum atunci când cineva-n ogradă,
Drept pâine-i zvârle-o piatră dinadins,
Ca stele mari de aur în zăpadă,
Căţeaua ochii trişti şi i-a prelins.
Serghei Esenin

Fara...

Niciodată n-am avut suficientă imaginaţie pentru a-mi închipui lumea fără tine.

Viata pe un peron

Într-o noapte visam că mergeam pe marginea liniei ferate. Mă simţeam descurajat şi vroiam să termin cu toate. Ceva nu ţi-a plăcut în această plimbare a mea, ai venit şi m-ai privit întrebătoare. Atunci m-am aşezat în iarbă şi am început să plâng în hohote uscate, fără lacrimi. Şi pentru că mă priveai mai departe, ţi-am spus: "Am vrut să mă arunc înaintea trenului". Te-ai uitat la mine uluita. "Care tren?" "Trenul care va veni". "Dar îl aşteptăm de atâta vreme şi nu vine, mi-ai zis. Cum îţi închipui că va veni tocmai când te plimbi tu pe marginea şinelor?" Am scuturat din cap şi ţi-am dat o explicaţie care şi pe mine m-a uimit. "Dacă m-ai fi lăsat, ai fi văzut că venea. Toată viaţa m-a urmărit ghinionul. N-am obţinut nimic decât după ce nu mai aveam nevoie. Din moment ce nu mă mai urcam în tren, ci mă aruncam înaintea lui, trenul ar fi venit".

 Numai o mare nenorocire ne poate arăta cât de mărunte sunt nemulţumirile "insuportabile".

Niciodată nu se ştie cât adevăr poate îndura un om. 

Nu ştiu dacă aţi trăit vreodată o asemenea stare. Nu eşti nici mort, nici viu. Te simţi ca un foc care abia mai pâlpâie, gata să se stingă. Stai cu ochii deschişi, te uiţi într-un punct fix, dar nu vezi nimic. Şi nici nu te gândeşti la nimic decât la propria ta oboseală de a trăi şi de a muri. Răstignit undeva între viaţă şi moarte, nu eşti bun pentru niciuna dintre ele. Parcă pluteşti în derivă şi aştepţi să fii aruncat pe un mal, ori al vieţii, ori al morţii, ţi-e egal. 

Dragostea seamănă atât de bine cu lipsa ei încât uneori se confundă. 

Sunt lucruri pe care le poţi avea doar dacă stai departe de ele. Făcând greşeala să le cauţi, le pierzi. 

Vă mărturisesc că unul dintre cele mai mari defecte ale mele a fost că nu m-am priceput să mint nici măcar când alţii nu-mi cereau decât asta. 

Cei care ne iubesc se încăpăţânează să ne salveze, vrându-ne altfel decât suntem, fără să bănuiască o clipă că prin grija lor ne împing să devenim ingraţi. 

Zodia Racului

Ce bine ar fi fost să fiu un rac autentic,
să merg constant înapoi.
Te-aş întîlni printre amintiri
şi după ce te-aş găsi nu ţi-aş mai da drumul,
te-aş tîrî cu mine înapoi,
să ne iubim tineri şi nevinovati,
după care, mereu înapoi, te-aş tîrî mai departe,
spre copilarie,
ne-am juca inocenţi
pîna ce, obosiţi de joc şi de inocenţă,
am dispărea într-un mit.
Dar nu sunt un rac autentic,
în zadar mă tot laud cu zodia mea,
sunt condamnat să merg înainte
şi tot ce pot e să tîrăsc între cleştii mei de rac
toată memoria mea, fără să cedez nimic, nimic, nimic,
cu riscul ca povara ei uriaşă să mă ucidă într-o zi.

de-a rasu' - plansul'

Ceilalţi lupi m-ar sfâşia, dacă ar şti că urletul meu e, în realitate, un plâns.

Lumea

Cred că lumea a fost prea mare pentru mine. În schimb, o lume redusă la "doi" mi s-a părut ideală.

 

Asa se intampla logic,

plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. 

Spre ce ne ducem dacă nu sosim nicăieri?

 

Am cutreierat ani in sir marile
si cand ne-am intors ne-am dat seama
cat de putin ne indepartasem de tarm.
De fapt, nu ne indepartasem deloc.
Eram tot acolo si iubeam aceleasi lucruri
numai ca eram mai batrani
si ne venea greu sa suradem.
Ne-am pierdut la Troia obiceiul de a surade usor.
Si iubim altfel, mai trist.
In rest suntem le fel si iubim aceleasi lucruri,
iubim…

Ultima reduta

Doamne, iubito, mi-e atat de urat

si tacerea ta ma strange de gat...

”Unii tac pentru ca viseaza o elocinta mai profunda decat a cuvintelor. In schimb, altii tac pentru ca nu mai vor sa spuna nimic. Pentru ca nu mai cred in nimic. Nu mai cred in dragoste si se hotarasc sa nu-i mai pronunte numele, nu mai cred in fericire si se hotarasc sa uite de ea” (Octavian Paler)

Departe, frate departe....sub un cer cu stele sparte

eu de coama-mi tineam calul
si de talpi ma tinea malul...
mergeam singur pe coline,
calul meu murea sub mine.

Viata nu trece pe langa mine...am o problema de atitudine: EU TREC PE LANGA EA

Mergeam pe drumul meu si nimic nu ma impiedica, nimic nu ma facea sa ma uit in urma, in stanga sau in dreapta, calcam cu fervoare pe pietrele infipte in pamant. Purtam pe umeri propria mea persoana. Uneori ma opream, iti aratam cu mana undeva, inainte, „vezi, vezi...”

Incredere

Era o vreme cand ma gandeam la viitor intrebandu-ma nerabdator cand o sa incep. 

Acum ma intreb cand o sa se termine.

omul se va desavarsi ca fiinta superioara in momentul cand nu va mai spune

”am nevoie de cineva”...

Pffffffffffffffffff

Ce mai inseamna oare

Ce mai inseamna oare ca tanar stiu sa plang?

Pace

Doar pentru pacea ta las arma jos

Uite asa

uite asa...incet..hop..hop...sus...sus

 si lutul tresare mangaiat de olar....

Drumul e lung

drumul e lung
dorul mai lung
dar am s-ajung

cred c-am s-ajung  

de dragul tau
pierdutul meu
pana-n cer la Dumnezeu

asemanare

am ajuns sa ma aseman cu vantul....ma inclin la fiecare bataie de aripa


La copacul cazut, toti alearga sa taie crengi....


va veni o zi cind vei privi in ochii mei razand, si vei plinge...insa nu vei sti "ca noaptea, sufletul meu, ia forma uitata a trupului tau"

Un zvon

nici aripile zboruri nu mai pot
e numai despartire peste tot
si se aude ca va fi mai greu
decat vom fi departe tu si eu...

Nici

La piaţa, am văzut un cuplu ţinându-se de mână... şi mi-am dat seama că noi nu vom face acest gest niciodată. Nu vom avea parte niciodată de aşa ceva. 

Nu vom avea parte de picnicuri sau zâmbete imprudente. Nu vom avea parte de inele. Doar... clipe furate care trec pe fugă.

Neliniste

Când vezi în ochii iubitei dragoste,poate fi foarte bine iubirea ta reflectată în ochii ei.

cu timpul îţi vei da seama...

Adieu

Ne iubim dupa un calendar, la ore fixe sau in perioade scurte, tot mai rapide si previzibile. Cand ma saruti o faci cu egoism; nu pentru ca vrei, ci ca sa nu iti fie dor mai tarziu, sa nu te uiti pe geam nestiind cum ar fi fost sa ma saruti in ploaie, sub acoperisuri inguste sau in intarziere. Sunt o parte din calendarul tau digital, am alarma proprie si reminder pentru joi la ora doua . Impart data cu inca o zi de nastere si o simulare, te impart pe tine intre cat mai multe mesaje si dedicatii diluate. De fapt ne diluam amandoi pana cand aleile pastreaza doar urme vagi ca am pasit sincron vreodata.

Sunt fragmentata in etichete de carti si dedicatii pe prima pagina, antetul lucrarilor, acte de identitate si mesaje. Trebuie sa ma adun seara din toate colturile camerei si sa ma reasamblez pe perna inainte sa adorm . Nu mai am timp sa fiu un singur om, nu mai am nici macar timp sa fiu in toate zilele de joi din calendarul tau. Poate ca a venit momentul sa imi mai amputez o identitate. Adieu. ----sursa: www.savamihai.com